Sustenabilitatea devine din ce în ce mai importantă în România. Regulile din 2025 vor schimba mult mediul de afaceri. Ele sunt necesare pentru a răspunde provocărilor globale și pentru a face companiile mai responsabile social.
Din 1 ianuarie 2025, firmele cu mai mult de 50 de angajați trebuie să creeze rapoarte de sustenabilitate. Această cerință va crește odată cu timpul. Firmelor cu afaceri peste 50 de milioane de lei și active de minim 25 de milioane de lei li se cere să publice aceste rapoarte, începând cu 2026.
Regulile sunt stabilite de Directiva UE denumită CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive). Aceasta stabilește standarde precise pentru cum companiile trebuie să raporteze sustenabilitatea. Aceste standarde ajută la creșterea transparenței și credibilității în lumea afacerilor, făcând mediul de afaceri mai responsabil. Vom discuta despre cerințele pentru companii și importanța respectării acestor noi reglementări.
Punctele cheie
- Companiile cu peste 50 de angajați trebuie să înceapă raportarea sustenabilității în 2025, cu primele rapoarte în 2026.
- Firmele cu peste 500 de angajați trebuie să respecte aceste reguli din 2024.
- Regulile impuse de Directiva CSRD mențin un standard ridicat de responsabilitate socială în afaceri.
- Peste 5.300 de companii din România vor fi afectate de aceste noi reglementări.
- Transparența în raportare este esențială pentru credibilitatea companiilor pe piață.
Introducerea conceptului de sustenabilitate în România
În România, ideea de sustenabilitate câștigă teren. Atinge aspecte importante legate de mediu, societate și economie. Este în acord cu trenduri globale și nevoile pieței, având în vedere responsabilitatea socială crescândă.
Companiile din țara noastră încep să vadă valoarea responsabilității sociale. Investesc în moduri de a opera care sunt bune pentru planetă și oameni. Aceasta arată printr-o îmbrățișare a strategiilor pentru un viitor sustenabil.
Sectorul privat își schimbă modul de gândire. Acceptarea conceptului de sustenabilitate face afacerile mai responsabile și ajută comunitățile. Vedem câteva direcții importante în această evoluție:
- Investiții în tehnologie pentru eficiență energetică.
- Implementarea unor proiecte care vizează reducerea emisiilor de carbon.
- Colaborări cu ONG-uri pentru a sprijini inițiative sociale.
România arată că sustenabilitatea nu e doar o modă. E o necesitate urgentă pentru un viitor just și responsabil pentru toți.
Sustenabilitatea în România, reguli, 2025
România se pregătește pentru schimbări mari în raportarea sustenabilității. Noile reguli vor afecta toate firmele. Din 2025, firmele cu peste 50 de angajați vor avea obligații noi. Aceste cerințe se adaugă celor actuale pentru firmele cu peste 500 de angajați. Aceste măsuri sunt vitale pentru mediu, responsabilitate socială și transparența în afaceri.
Obligații pentru companiile mari și IMM-uri
Peste 5.300 de companii din România vor trebui să facă rapoarte de durabilitate între 2025 și 2026. Firmele mari, cu peste 500 de angajați, vor începe acest proces din 2024. IMM-urile listate la bursă vor urma din 2026. Aceasta reflectă tendințele din Europa și noua legislație românească, sprijinind aceste cerințe.
Criteriile financiare pentru raportarea sustenabilității
Companiile care doresc să respecte regulile de sustenabilitate trebuie să îndeplinească criterii financiare. Venitul lor trebuie să fie peste 50 de milioane de lei, iar activele lor trebuie să fie de cel puțin 25 de milioane de lei. Aceste condiții se asigură că doar companiile cu un impact mare asupra mediului trebuie să raporteze. Asta îmbunătățește responsabilitatea corporativă.
Directiva UE privind raportarea sustenabilității corporative
Directiva CSRD aduce schimbări mari pentru companiile românești în raportarea sustenabilității. Acum, ele trebuie să fie transparente despre cum își desfășoară activitățile. Trebuie să raporteze nu numai finanțele, dar și cum contribuie la mediu și societate. Sustenabilitatea este acum esențială pentru evaluarea companiilor din 2025 și 2026.
Cum influențează Directiva CSRD companiile românești
Directiva CSRD va schimba mult pentru companiile românești. Ele trebuie să își stabilească strategii pentru raportarea sustenabilității. Vor fi verificate după criterii de mediu și responsabilitate socială. Informațiile publicate despre sustenabilitate vor influența relațiile internaționale și succesul pe piețele externe.
Termenele limită pentru raportarea sustenabilității
Respectarea termenelor este vitală. Din 1 ianuarie 2024, firmele mari trebuie să-și publice raportul de sustenabilitate. Din 2025, și firmele mai mici, dar influente, vor face acest lucru. Rapoartele vor fi verificate de auditori independenți. Acest lucru asigură transparență și crește încrederea investitorilor și clienților. Mai multe detalii sunt disponibile aici.
Ce trebuie să includă raportul de sustenabilitate?
Raportul de sustenabilitate este vital pentru companii. Acesta integrează cerințele din directivele europene. Reflectă, de asemenea, angajamentele firmelor față de mediu și societate. Trebuie să arate strategii pentru reducerea emisiilor de carbon și cum se gestionează resursele naturale. Este important și să evalueze riscurile ESG și să prezinte indicatori-cheie de performanță.
Un aspect cheie este analiza de dublă materialitate. Se uită la impactul companiei asupra mediului și societății, dar și invers. Companiile arată angajamentul prin performanță. Majoritatea, 93%, folosesc standardele GRI pentru raportare.
- Informații despre cum se reduc emisiile de gaze cu efect de seră.
- Detalii despre cum se gestionează resursele naturale.
- Se evaluează riscurile ESG și impactul lor asupra companiei.
- Indicatori-cheie de performanță arată progresele în sustenabilitate.
Mulți dintre noi știm că firmele din România acum acordă mai multă atenție sustenabilității. De exemplu, 78 din 100 de companii publică acum informații despre eforturile lor. Acest lucru reprezintă o creștere de 4% față de anul trecut. Multe apelează la audit pentru a sublinia importanța transparenței în raportul de sustenabilitate.
Deci, raportul de sustenabilitate joacă un rol esențial. Este parte din strategia de afaceri. Ajută la arătarea angajamentelor de sustenabilitate și îmbunătățește performanța totală a companiilor.
Rolul Ministerului Finanțelor în promovarea sustenabilității
Ministerul Finanțelor joacă un rol crucial în sprijinirea sustenabilității. Facilitează adoptarea noilor reguli pentru raportarea sustenabilității. Acesta subliniază importanța unor standarde clare și un cadru legal pentru sprijinirea companiilor în această tranziție vitală.
Platforma pentru depunerea documentelor de sustenabilitate
Ministerul a creat o platformă raportare dedicată. Aceasta ușurează companiilor depunerea documentelor de sustenabilitate eficient. Platforma este un instrument vital pentru a îndeplini cerințele europene, oferind acces la informații utile și resurse necesare pentru rapoarte.
Asistență pentru companii în adoptarea noilor reguli
Ministerul oferă asistență tehnică și informații detaliate companiilor. Aceste inițiative ajută firmele să se alinieze la cerințele actuale. Astfel, îmbunătățesc sustenabilitatea și respectă standardele internaționale. Informarea și orientarea sunt cheia pentru a naviga cu succes în acest proces complex.
România și Codul Sustenabilității
România face parte din grupul select al țărilor europene cu un Cod al Sustenabilității. Acest set de reguli ajută la standardizarea rapoartelor de sustenabilitate. El facilitează accesul publicului la informații, crescând transparența.
Schimbările climatice ne afectează tot mai mult. Astfel, aceste măsuri sunt vitale pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei.
Directiva europeană CSRD extinde cerințele de raportare de sustenabilitate pentru peste 50.000 de companii UE. România a implementat aceste reguli prin Ordinul 85/2024, marcând un progres major în prezentarea eforturilor de sustenabilitate.
Codul nu este obligatoriu, dar este recomandat pentru raportările nefinanciare. Acesta promovează practici de sustenabilitate conform standardelor internaționale. Ajută la compararea eficientă a datelor între organizații din România.
